luni, 27 decembrie 2010

Bursuceni

Bursuceni este o localitate în comuna Vereşti, judeţul Suceava, Moldova, România.

Localitatea este situată în sud-estul judeţului Suceava, la graniţa cu judeţul Botoşani, la 4 km de şoseaua naţională ce leagă Municipiul Suceava de Municipiul Botoşani. Satul Bursuceni este situat pe valea Siretului, şi aparţine de comuna Vereşti. Satul este învecinat la nord cu localiatea Dumbrăveni, la sud cu satul Corocăieşti, la vest cu localitatea Veresti iar in partea estică este străjuit de râul Siret.

Obiective de interes general

În Bursuceni funcţionează două şcoli, o biserică ortodoxă, una a creştinilor după evanghelie şi una baptistă, iar de curând s-a deschis o balastieră care oferă locuri de muncă pentru unii săteni. Mulţi dintre tinerii de aici frecventează cursurile liceelor din Dumbrăveni şi Suceava.

Obiceiuri şi tradiţii

Tinerii din localitate încă mai păstrează vechile tradiţii de sărbători.

Istoric

Descoperiri arheologice

  • Bursuceni Heleşteu. La marginea nordică a satului Bursuceni există o lutărie de mari proporţii, aici au fost descoperite urmele unor locuinţe, grote de provizii, cuptoare de ars cărămizi. Aceste mărturii arheologice au fost datate sec III şi II î.Hr. şi sec III-VI d.Hr.
  • Bursuceni Izvoară: având în vedere descoperirile arheologice găsite în această zonă au fost datate sec. III, II î.Hr. şi sec IV d.Hr.
  • Bursuceni-Heretcu (atestată documentar la 6 martie 1682). Până la reforma agrară a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, locuitorii satelor erau clăcaşi, apoi au devenit mici proprietari de terenuri.

Istoric şcoală

Astfel, cea mai veche însemnare, un proces verbal de inspecţie din 22 decembrie 1932, ne înştiinţează că în satul Bursuceni, comuna Vereşti, judeţul Botoşani, Şcoala Primară Mixtă, cu 7 clase şi cu 3 posturi de învăţător, condusă de d-l Constantin Niculică funcţionează într-un local închiriat, cu 2 săli de clasă. Din lipsă de spaţiu, clasa a VII-a funcţiona la Şcoala Corocăieşti. Pe lângă această şcoală se înfiinţase Căminul Cultural „Ion Simionescu”.

Numărul de elevi înscrişi în clasele I-VI era de 185. Programul şcolii se desfăşura dimineaţa şi după-amiaza, cu o pauză la prânz. Cele 3 cadre didactice aveau ore şi cu clasele de dimineaţă şi cu cele de după-amiază. În anul 1933, localul şcolii se măreşte cu un antreu, ce va servi drept cancelarie. Tot acum, aflăm că şcoala deţinea teren agricol pe care îl dădea în arendă. În anul 1968 potrivit noii Reforme administrative, satul Bursuceni, comuna Vereşti trece sub administrarea judeţului Suceava, şcoala devenind Şcoala Generală Bursuceni.

În anii comunismului, se construieşte corpul de clădire unde astăzi învaţă elevii din ciclul gimnazial(„şcoala nouă”). Construcţia are parter şi un etaj, fiind înconjurată de lotul şcolar şi terenul de sport. Şcoala este dotată cu bănci,dulapuri-vitrină, table, catedre, mese şi scaune de laborator şi material didactic necesar desfăşurării orelor de curs. De-a lungul timpului, funcţia de director al şcolii a fost deţinută de urmtoarele cadre didactice: Constantin Niculică, Mihai Lăcustă, Constantin Chiriac, Iulian Dăscălescu, Pavel Gavriliuc, Aglaia Pascaru, Mihai Gâză, Pavel Coşar, Dragoş Tabără, Eugenia Dumitriu Începând cu anul şcolar 2005 şcoala se numeşte Şcoala generală cu clasele I-VIII Bursuceni- Corocăieşti.

Comuna Vereşti - turism

Atracţii turistice locale:


  • - Biserica – din anul 1860;
  • - Laleaua pestriţă;

Institutii:


  • - Primărie;
  • - Politie;
  • - Oficiu postal;
  • - 2 cămine culturale;
  • - 2 dispensare medicale umane;
  • - Cabinet stomatologic;
  • - Dispensar veterinar;
  • - 4 biserici ortodoxe;
    2 biserici penticostale;
  • - O biserica crestină după Evanghelie;
  • - 3 şcoli;
  • - O grădiniţă;
  • - Gara;

Evenimente locale:

  • - 26 oct. – Zilele localităţii Vereşti;
  • - Piaţă – obor;
  • - Festivalul „Flori de mai” -. În duminica Rusaliilor;
  • - 24 dec. – Datini şi obiceiuri de iarnă;

Instituţii din comuna Vereşti


Comuna Vereşti este de referinţă în peisajul administrativ al judeţului. Funcţionează aici toate instituţiile care contribuie la exercitarea actului de administraţie publică.

Primăria

Situată în centrul comunei, Primăria Vereşti are în schema de funcţiuni cu 2 demnitari publici, 15 funcţionari publici şi 15 personal contractual (în total 32 persoane) care deserveşte serviciile primăriei organizate pe compartimentele: primar, viceprimar, finanţe - contabilitate, secretar serviciu voluntar de urgenţă, cultură, audit intern şi integrare europeană.

Ca instituţie are misiunea de a pune în practică hotărârile Consiliului Local şi legile naţionale privind administraţia publică locală.

Postul de poliţie rurală

Acesta cuprinde 1 şef de post + 3 agenţi şi funcţionează într-un sediu într-o clădire veche, care necesită reabilitate. Misiunea sa este de a păstra ordinea şi siguranţa publică precum şi securitatea cetăţenilor comunei. De asemenea, poliţia locală are atribuţii pentru intervenţie în caz de situaţii deosebite (calamităţi).

Pentru situaţii de urgenţă este organizat un serviciu de voluntariat cu misiunea de a interveni în situaţii speciale.

Şcoala

Comuna dispune de 3 şcoli (cu clase 1-8 ) şi 3 grădiniţe. Acestea sunt deservite de 60 cadre didactice. În fiecare şcoală funcţionează şi cîte o bibliotecă.

Căminul Cultural

Există 2 cămine culturale care găzduiesc activităţi obşteşti, culturale cu un rol important în educarea populaţiei adulte din comună.

Dispensarul Uman

Există 2 dispensare umane în care funcţionează 2 cabinete de medicină generală de familie cu 2 medici şi 3 asistenţi precum şi 1 cabinet stomatologic cu 1 medic

În comună funcţionează 2 puncte farmaceutice.

Aceste instituţii, constituie structura locală de supraveghere şi intervenţie pentru menţinerea stării de sănătate a locuitorilor comunei.

Dispensarul veterinar

Funcţionează 3 cabinete veterinare fiecare cu câte un medic şi un tehnician. Comuna nu are farmacie veterinară

Camera de consultanţă agricolă

Există Cameră de Consultanţă Agricolă deservită de 1 consultant care asigură servicii pentru comună şi 1 agent agricol. În condiţiile intensificării activităţilor agricole de performanţă în comune se impun măsuri de încurajare a consultanţei tehnice de specialitate.


Comuna este condusă de un Consiliu Local ales o dată la 4 ani prin alegeri libere. Consiliul local actual cuprinde 15 membri.

Comuna Vereşti - Investiţii în agricultură

Oportunităţi de investiţii:

Agricultura

  • - Activităţile economice tradiţionale ale locuitorilor comunei se desfăşoară în agricultură: cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor. Suprafaţa cultivată cu cereale este de 1528 ha, alte 30 ha fiind cultivate cu plante tehnice. Cel mai des întâlnite culturi, care se pretează reliefului, solului şi climei din zonă, sunt cele de cartofi, porumb, grâu, orz, orzoaică, secară şi floarea-soarelui; Culturile de cartofi acoperă o suprafaţă de 1800 ha;Pentru rentabilizarea muncii în acest important sector de activitate sunt necesare investiţii în dotarea cu maşini şi utilaje agricole performante;
  • - Suprafaţa cultivată cu legume este de 194 ha, putând fi extinsă pe alte 40 ha în condiţiile dotării cu tehnologii moderne de lucru, sisteme de irigaţi, sere şi solarii;
  • - Se pot realiza investiţii de succes în dezvoltarea apiculturii;
  • - Există în comună cca 20 ha de teren disponibil amenajării unei livezi de pomi fructiferi;
  • - Creşterea competitivităţii în sectorul zootehnic urmăreşte creşterea productivităţii muncii şi introducerea de tehnologii noi care îmbunătăţesc calitatea produselor şi stimularea competitivităţii pe piaţa locală şi pe pieţe externe. În acest sens, se va sprijini consolidarea de noi ferme, promovarea asociaţiilor de producători precum şi dezvoltarea nişei de piaţă a agriculturii ecologice;
  • - Se pot amenaja pe raza comunei ferme de creştere a păsărilor, inclusiv baze de procesare-valorificare a produselor avicole, ferme de melci ş.a.;
Industria agroalimentara

Se pot realiza investiţii în următoarele domenii:

  • - Centre de tăiere a animalelor, abatorizare, carmangerii, unităţi de colectare, prelucrare şi valorificare a laptelui, a pieilor, a lânii ş.a.;
  • - Unităţi de colectare-valorificare a produselor vegetale (mori, linii de panificaţie, silozuri ş.a.);
  • - Centre de colectare, prelucrare ş valorificare a legumelor (fabrici de conservare, de sucuri naturale, distilerii ş.a.);

Comuna Vereşti - Investiţii în agroturism

Pentru valorificarea frumuseţilor naturale, a tradiţiilor şi obiceiurilor populare din comună, sunt oportune investiţiile în dezvoltarea turismului şi agroturimsului local. Administraţia locală este preocupată de dezvoltarea infrastructurii specifice activităţii turistice, sprijinind amenajarea unor pensiuni, case de vacanţă, moteluri, centre de pescuit, restaurante cu specific local, baze sportive de vară ş.a.; Cele două cursuri de apă fac portune investiţiile în amenajarea unor baze de agrement.

Comuna Vereşti - Investiţii în comerţ

  • - Calitatea bună a rezervelor de nisip şi balastru fac oportune investiţiile în amenajarea unor baze de extracţie şi valorificare a acestora;
  • - Se pot amenaja în localităţile comunei ateliere de confecţii textile, confecţii încălţăminte, alte sectoare ale industriei uşoare, exisând personal calificat în aceste domenii;

Comuna Vereşti - Investiţii în infrastructură

  • - Strategia administraţiei locale prevede măsuri menite să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale locuitorilor, să ridice standardul calitativ al designului local, serviciilor şi imaginii comunei în general, să ofere oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat fie sub forma investiţiilor directe fie sub forma parteneriatelor. Sunt necesare investitii pentru reabilitarea drumurilor, alimentarea cu apă, canalizare, gaz metan, reabilitare reţea electrică, manipularea deşeurilor, amenajarea unor centre sociale, reabilitarea unor clădiri publice, lucrări ce ţin de cursurile de apă, dotarea administraţiei publice locale cu maşini şi utilaje necesare gospodăririi comunei, amenajarea unei staţii de alimentare cu carburanţi, dotarea instituţiilor publice cu aparatură şi tehnică modernă de lucru, dezvoltarea unor baze sportive ş.a.

 

Comuna este străbătută de următoarele căi rutiere:

- Drum judeţean DJ 290 Udeşti - Vereşti (asfaltat) - 3 km

- Drum judeţean DJ 208 B Salcea- Roşcani (asfaltat) - 4 km

- Drum comunal DC 65 Dumbrăveni - Corocăieşti, pietruit 7,5 km

- Drum comunal DC 66 Vereşti - Corocăieşti, pietruit 8,5 km

- Drum comunal DC 67 Vereşti - Rahova, pietruit 9 km

Pe aceste drumuri se face accesul în comună pentru călători şi mărfuri.

  • Căi ferate
Atât traficul de călători, cât şi cel de mărfuri, pe calea ferată, este deservit de către staţia C.F. Vereşti, aflată pe linia magistrală Bucureşti – Suceava - Vicşani, între localităţile Suceava şi Dolhasca, pe o distanţă de 13 km.

Satele Bursuceni şi Corocăieşti pot fi deservite de halta Bursuceni, pe calea ferată Vereşti-Leorda- Botoşani.

  • Transporturi
Transportul auto este format din curse regulate pe traseele care leagă comuna Vereşti de Suceava şi Botoşani.


(2) Sectorul Tehnico-edilitar (apă canal): 

Alimentarea cu apă a satului Vereşti se face din stratul freatic prin fântâni, dar există şi o reţea de aprovizionare cu apă a unităţilor economice şi a gospodăriilor populaţiei, prin care apa este pompată din puţurile de captare de electropompe, în castele de apă, de unde pleacă conducte de distribuire a apei spre clădiri.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile are lungimea de 2,8 km. Sunt racordate 4 blocuri cu 76 apartamente, spaţii comerciale şi prestări servicii şi instituţii.

Există o reţea de canalizare de 1,5 km, care deserveşte cu prioritate blocurile de locuinţe care cuprind cele 76 apartamente.   

În domeniul telecomunicaţiilor în comuna Vereşti o centrală automată cu 290 abonaţi. Un număr de 3.000 cetăţeni dispun de telefoane mobile. Pe teritoriul comunei sunt amplasate 5 posturi telefonice publice.

Accesul la informaţie este asigurat prin: 700 abonamente radio, 700 abonamente TV, 50 calculatoare la populaţie cu posibilitate de racordare la internet, 750 abonamente la reţeaua TV cablu .

(3) Sectorul Energetică:

În comună există 5 puncte de distribuire a buteliilor de aragaz.

Reţeaua electrică acoperă în întregime satele componente (35 km lungime reţea de racordare şi 16 km reţea stradală) prin 12 puncte de transformare de 18 kW. 

Nu există reţea de gaz metan în comună .

Nu au existat încercări de producere a biogazului şi nici centrale termice cu gazificare.

 (4) Sectorul Spaţii verzi:

În faţă Scolii Vereşti exista un mic spaţiu cu amenajări floristice. Se impune o amenajare peisagistică în centrul comunei pentru a se crea o imagine deosebită şi pentru deschiderea unui nucleu de civilizaţie europeană.

Gospodăriile populaţiei cuprind şi grădini în faţa casei în care sunt plantate flori şi alte specii ornamentale.

(5) Sectorul Stabilizare terenuri:

Întreg teritoriul administrativ al comunei Vereşti este situat pe un teren relativ plan, între râurile Suceava şi Siret, zona având stabilitatea asigurată.

De-a lungul celor două râuri sunt prezente fenomene de eroziune, stăvilite prin lucrări de îmbunătăţire funciară.

Nu există suprafeţe de teren predispuse la alunecări

Există o suprafaţă de aproximativ 3 ha de teren preispusă a fi inundabilă, aceasta fiind situată în vecinătatea râului Suceava.

(6) Sectorul Administraţia publică şi societatea civilă:

Comuna dispune de un sediu pentru primărie, care este insuficient şi necorespunzător pentru exercitarea activităţilor, un sediu pentru postul de poliţie, 3 localuri de şcoală, 3 grădiniţe, 2 cămine culturale, 2 dispensare umane, 2 dispensare veterinare, 1 sediu de poştă.

Activitatea publică este asigurată de personalul Primăriei format din 14 persoane. Ele îndeplinesc şi funcţii cumulate dintr-o schemă normală de funcţiuni a unei primării.

Comunicarea cu cetăţenii se face prin mijloace clasice.

Nu există un birou de consultanţă pentru cetăţeni şi nici centru de informare on line.

Nici comunicarea cetăţenilor cu administraţia publică nu este mai consistentă. Se solicită reglementarea regimului juridic al proprietăţilor, primirea ajutoarelor sociale, unele somaţii pentru credite neachitate.

Comunicarea cu Consiliul Judeţean şi cu Instituţia Prefectului este normală.

Există un important deficit de spaţiu adecvat, iar baza de date se cere actualizată.

Se impune organizarea şi participarea la unele cursuri de creştere a competenţelor funcţionarilor publici de adecvare cu noile instrumente de operare şi comunicare, de noi abordări în furnizarea serviciilor către cetăţeni şi pentru accesarea fondurilor de finanţare.

De altfel se impune un program de management al resurselor umane în consonanţă cu noile cerinţe impuse de statutul de apartenenţă la Uniunea Europeană.

De asemenea se impuneoptimizarea procedurilor de achiziţii publice sens în care se recomandă  colaborarea cu Bursa Română de Mărfuri Terminalul Suceava în vederea asigurării cu titlu gratuit a consultanţei şi pentru organizarea licitaţiilor.

Facilităţi pentru investitori

  • - consultanţă şi suport logistic;
  • - prezentare şi reprezentare comunitate;
  • - acces la utilităţi;
  • - intermedieri concesionări-vânzări terenuri;
  • - taxe şi impozite reduse, în temei legal;
  • - forţă de muncă calificată în industria uşoară, prelucrări mecanice, prelucrarea lemnului, electricieni, lăcătuşi mecanici, croitori, munci agricole, turism.

Comuna Vereşti - Întreprinzători locali

La nivelul localitatii functioneaza mai multi agenti economici cu diferite profiluri de activitate. Intre cele mai importante societati din teritoriu se numara :


  • - Fabrica de pavele Symetrica;
  • - Fabrica de confecţii metalice;
  • - Ferma de creştere şi îngrăşare a porcilor;
  • - SC ROX SRL – creşterea bovinelor;
  • - 3 balastiere;

Numărul şi structura agenţilor economici din comuna Vereşti


Sectorul economic (secţiuni din codul CAEN)
Total
PF
SNC
Coop
AF
SRL
SA
Agricultură - secţ. A, C
2
0
0
0
0
1
1
Silvicultură - secţ. B
0
0
0
0
0
0
0
Industrie - secţ. D, E, F
5
0
0
0
0
4
1
Construcţii - secţ. G
19
8
0
0
3
8
0
Comerţ - secţ. H (parţial), N
43
34
0
0
14
22
0
Servicii - secţ., J, K, L, M, O, P, R, S, T fără grupa 633
50
13
0
0
9
16
0
Turism - secţ. I plus grupa 633
0
0
0
0
0
0
0
Total
133
55
0
0
26
51
2

Legenda:
A - Agricultura

B - Silvicultura, exploatarea forestieră şi economia vânatului

C - Pescuitul şi piscicultura

D - Industria extractivă

E - Industria prelucrătoare

F - Energie electrică şi termică, gaze şi apă
G - Construcţii

H - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

I - Hoteluri şi restaurante
J - Transport şi depozitare

K - Poştă şi telecomunicaţii
L - Activităţi financiare, bancare şi de asigurări

M - Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor
N - Administraţie publică
O - Învăţământ
P - Sănătate şi asistenţă socială
R - Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale
S - Activităţi ale personalului angajat în gospodării personale
T - Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extra-teritoriale
Grupa 633 - Activităţi ale agenţiilor de turism
Din total operatori de piaţă, ponderea cea mai mare o deţine sectorul comercial (comerţ cu amănuntul mărfuri alimentare şi nealimentare, alimentaţie publică).


Din evidenţa Ministerului Finanţelor Publice, în comună îşi desfăşoară activitatea următoarele firme cu personalitate juridică:


Nr. crt.
Denumire societate
Forma juridică
Cod
Domeniu de activitate
1
Agromec Vereşti
sa
0111 
Cultivarea cerealelor, porumbului şi a altor plante n.c.a.;
2
Agrover
srl
0111 
Cultivarea cerealelor, porumbului şi a altor plante n.c.a.;
3
Corocăescu
srl
1513
Prepararea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre)
4
Cordmac
srl
1571 
Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de fermă;
5
Symmetrica
srl
2661
Fabricarea elementelor din beton pentru construcţii;

Comuna Vereşti - Investiţii în curs

  • - reabilitare centru civic;
  • - modernizare drumuri comunale;
  • - alimentare cu apă;
  • - canalizare;
  • - staţie de epurare;
  • - reabilitare cămin cultural şi muzeu;
  • - centru consiliere pentru persoanele cu nevoi sociale;

Comuna Vereşti - mediul de afaceri

Sectorul Industrie: Activitatea industrială este reprezentată de SC PROGAS SA şi SC SYMMETRICA SRL. Aceasta creează locuri de muncă, creşte cifra de afaceri, dar şi nivelul cheltuielilor de producţie.


Sectorul Agricultură:


Suprafaţa agricolă totală comunei este de 3.220 ha, din care 2.827 ha suprafaţă arabilă, 324 ha păşune, 66 ha fâneţe şi 3 ha livezi şi pepiniere pomicole.


Evoluţia suprafeţelor cultivate cu diverse tipuri de culturi precum şi producţia obţinută în anii 1996 şi 1997 este următoarea:



Tipuri de cultura
Suprafaţa
Producţia




Grâu şi secară
609
360
623
993
Porumb boabe
535
799
1.660
2.796
Cartofi
280
396
4.116
5.471
Floarea soarelui
30
10
27
9
Sfeclă de zahăr
539
542
6.615
13.092
Legume
194
190
2.717
2.354
Struguri


100
100
Fructe


200
185

Din analiza acestor date reiese o scădere a suprafeţelor cultivate cu grâu şi secară, dar o creştere a producţiei, o creştere a suprafeţelor cultivate cu porumb urmată şi de o creştere a producţiei, la fel ca la cartofi. Se observă o creştere a producţiei de sfeclă de zahăr, în condiţiile menţinerii aproximative a aceleiaşi suprafeţe cultivate, o uşoară scădere a producţiei de legume şi valori consumate pentru producţia de struguri şi fructe.


Culturile legumicole au condiţii naturale dintre cele mai favorabile, cu deosebire în luncile râurilor de pe teritoriul comunei, dar şi pe terase, în gospodăriile populaţiei. Producţia de legume satisface necesarul populaţiei, iar cantitatea excedentară este comercializată pe pieţele din Suceava şi Botoşani.


Comuna dispune de 324 ha păşune şi 66 ha fâneţe ceea ce determină dezvoltarea unui puternic sector zootehnic (11 stâne).


Păşunile şi fâneţele naturale naturale sunt localizate cu precădere în albiile majore ale râurilor Siret şi Suceava. Prin valoarea lor nutritivă şi prin volumul lor considerabil, deţin un rol important în asigurarea bazei furajere pentru creşterea animalelor.


 În gospodăriile populaţiei există activităţi de creştere a animalelor pentru satisfacerea nevoilor alimentare proprii fiecărei gospodării. Dimensiunea acestei activităţi rezultă din următoarea situaţie la începutul anului 2006:


 cai
bovine
ovine
porcine
caprine
păsări
350
1.480
3.191
1.400
-
11.450

 
Sectorul Comerţ: se pot evidenţia următoarele aspecte:


Comerţul cu ridicata se realizează cu produse agricole (cereale, făină, nutreţuri combinate) în târgul din Vereşti (duminică) şi lapte printr-un punct de colectare (pentru unităţi de producţie lactate aflate în comună.


Comerţul cu amănuntul satisface nevoile locale de produse industriale, produse alimentare, alimentaţie publică. Cifra de afaceri realizată de firmele în domeniu a înregistrat continuu o evoluţie ascendentă, dar această evoluţie a fost diferită ca ritm de la un an la altul.


Structura sortimentală a produselor comercializate pe plan local este următoarea: produse alimentare de bază, băuturi alcoolice şi nealcoolice, confecţii, bunuri de uz casnic, materiale de construcţii etc.


Sistemul comercial local este profitabil.


 (11) Sectorul Construcţii: Sectorul este reprezentat în localitate prin 8 firme. Pe lângă acestea există 11 persoane fizice şi asociaţii familiale care execută lucrări de construcţii.


(12) Sectorul Servicii: Sectorul este divers reprezentat. Există 13 societăţi de transport de marfă şi una pentru transport persoane.


De asemenea, funcţionează un dispensar veterinar cu farmacie veterinară pentru servicii de sănătate a animalelor din gospodăriile cetăţenilor.


(13) Sectorul (Agro)turism: Această activitate nu există pe teritoriul comunei, deşi se identifică un potenţial important. 


(14) Sectorul Silvicultură: Această activitate este slab prezentă pe teritoriul comunei. Nu putem vorbi de o gestionare a fondului forestier, furnizarea materiei prime pentru industria locală


2.3. Structura ocupaţională pe sectoare economice în perioada 2004 - 2006


Angajaţi (număr persoane)


În evidenţa primăriei există următoarea situaţie ocupaţională:


Sectorul
pers.
Sectorul
pers.
Agricultură şi silvicultură
3
Administraţie publică
30
Industrie

Învăţământ
60
Construcţii
11
Sănătate
0
Comerţ
30
Meseriaşi şi meşteşuguri
16
Transport, comunicaţii
1
Alte categorii
20
Finanţe - bănci
-
Total
171

În sfera ocupaţională se constată o preferinţă diferenţiată pe domenii de activitate.


Locurile de muncă existente în comună (mai ales posturile publice) sunt ocupate de personal care locuieşte în afara comunei (mai ales Suceava), iar persoane ocupate din comună lucrează în alte localităţi (în special în Suceava).


Gradul de ocupare a forţei de muncă active în comună este important.


Putem face o situaţie a locurilor de muncă din comună (în sectorul privat) conform datelor cumulate de Ministerul Finanţelor Publice:



Sectorul
2004
2005
2006
Agricultură
20
14
9
Silvicultură
0
0
0
Industrie
30
42
89
Construcţii
0
0
7
Comerţ
82
85
82
Servicii
13
34
37
Turism
0
0
0
Total
145
164
224

Se constată o întărire continuă a sectorului ocupaţional în care şi industria reprezintă un element important.

Comuna Vereşti - soluri

     
Comuna Vereşti are resurse de soluri valoroase.

Principalele tipuri de sol ce caracterizează comuna Vereşti sunt: brune podzolce şi cernoziomuri levigate.

Prezentăm mai jos, tipurile de sol existente pe suprafaţa comunei, suprafaţa ocupată şi procentul ocupat din suprafaţa totală

 
Tipuri de sol
Suprafaţa(ha)
Procent %
Soluri brune argiloiluviale
2.240,87
61,08
Soluri gelice
111,77
3,55
Regosoluri
9,91
0,29
Protosoluri
108,81
2,98
Soluri aluviale
863,24
22,98
Coluviosoluri
7,39
0,21

Se poate observa din această prezentare că cea mai mare parte din suprafaţa totală (84,6%) este ocupată de solurile brune argiloiluviale şi de soluri aluviale, cu fertilitate medie spre bună, primele fiind folosite intens pentru culturile de câmp, cu un conţinut mai mic de humus, ultimile, folosite pentru pajişti naturale şi fâneţe cultivate.

Subsolul este alcătuit din depozite sarmatice reprezentate prin alternaţii de nisipuri, gresii, calcare oolitice şi marne, cu formaţiuni aluvionare quaternare, în lunca Siretului şi Sucevei. Subsolul este relativ sărac, principalele resurse fiind pietrişurile şi nisipurile, apoi argilele şi luturile loesoide.

Perimetrul comunei se află în gradul 7 de intensitate seismică, în conformitate cu macrozona prevăzută în STAS 11100/1/77.

Comuna Vereşti - vegetaţia

Vegetaţia erbacee este redusă din cauza agriculturii, menţinându-se unele specii ca: paiuşul, firiceaua, peliniţa, lecerna, trifoiul alb, trifoiul roşu, ciulinii, scaieţii, neghina, stirul, pălămida, macul, mohorul.

Comuna Vereşti are o vegetaţie specifică zonei de relief şi climă dar cu o puternică influenţă a activităţii umane.

Distingem două tipuri de vegetaţie: lemnoasă şi erbacee.

Teritoriul comunei se află în limita interferenţei zonei fagului cu cea a gorunului. Până în 1920 a existat o pădure de o parte şi de alta a şoselei Vereşti-Dumbrăveni, dar a fost defriuşată în favoarea suprafeţelor arabile. Pe alocuri se mai făsesc fagi, goruni, carpeni, stejari, tei, arţari şi frasini. Arbuştii ocupă suprafeţe relativ restrânse găsindu-se aluni, sângeri, porumbari, macieşi, meri şi peri pădureni.

Pădurea de luncă (cca 90ha la Corocăieşti) cuprinde plopul alb, salcia, aninul, stejarul, teiul, paltinul.

Perdelele de protecţie a căii ferate, în apropierea satelor Hancea şi Corocăieşti, care au fost îngustate prin defrişare, în anul1979, pentru a permite lărgirea şoselei Vereşti- Fîntînele, contin salcâm, corcoduş, lemn câines, porumbar.

Comuna Vereşti - fauna

Fauna este alcătuită din animale rozătoare mici: şoareci, hârciogi, popândăi, iepuri; reptile: salamandre, şopârle, şerpi şi păsări.

Comuna Vereşti - clima

Comuna face parte din zona climatică temperat continentală, fiind influenţată de următoarele sisteme barice la scară macro:


  • anticicunul dinamic subtropical al Azorelor
  • anticiclonul termic de iarnă al Eurasiei
  • anticiclonul termic Scandinavo-Groenlandey
  • ciclonul termodinamic al Atlanticului de Nord
  • cicloni termici de iarnă mediteraneeni
  • cicloni termici de iarnă din Asia Mică şi depresiunea Aral- Caspică

Comuna Vereşti - populaţia

Populaţia: 7500 locuitori, din care 50% persoane apte de muncă.

Comuna Vereşti - Limite geografice

la nord şi nord vest comuna Dumbrăveni
la vest comuna Salcea
la sud şi sud est comuna Fîntînele
la est şi nord est comuna Corni, jud.Botoşani
la sud vest comuna Udeşti separată prin râul Suceava

Comuna Vereşti - prezentare generală

Poziţionare geografică: Comuna Vereşti este situată în partea de sud-est a judeţului Suceava, la 40 km distanţă de Fălticeni şi la 22 km distanţă de Suceava;

Componenţa: Vereşti – centru administrativ, Hancea, Bursuceni şi Corocăieşti;

Căi de acces: DJ 290, DJ 208 B;

Suprafaţa: 3986 ha ;

Din punct de vedere geografic, localitatea se afla pe drumul judetean DJ 20, la distanta de 7 km de Salcea si 25 km de Suceava. În comună se poate ajunge si pe calea ferata, pe ruta Veresti, acesta fiind si un nod de cale ferata. Gara si calea ferata industriala se afla in localitate, iar prima benzinarie se afla la o departare de 8 km, in Dumbraveni. Aeroportul se afla la doar 7 kmdistanţă, in Salcea.

Hramurile comunei Veresti sunt reprezentate de ziua de Sfantu Dumitru, de pe data de 26 octombrie, 23 aprilie - Sfantu Gheorghe, Sfantu Petru si in Corocoiesti de Duminica Mare.

Au trecut 603 ani de cand comuna poarta numele de Veresti, inainte numele acesteia fiind « Averesti ».

Comuna Vereşti este situată în partea central–estică a podişului Suceavei, în partea estică a judeţului Suceava, la aproximativ 16 km de municipiul Suceava,

Comuna se află în amonte cu 12 km de confluenţa râurilor Suceava şi Siret, la intersecţia paralelei de 47°38’lat N cu meridianul de 26°28’ long E.

Teritoriul administrativ al comunei se evidenţiază printr-o foarte bună amplasare în raport cu căile de comunicaţie rutiere, feroviae, judeţene şi naţionale. Această situaţie a creat şi va determina în continuare o dezvoltare firească a comunei.

Prima atestare documentară este datată 7 ianuarie 1403, pe un document de la Alexandru cel Bun Voievod, sub numele de Avereşti, localitatea apărând sub numele de Vereşti pe o hartă de la 1828-1830, având 32 de gospodării.

Satul Bursuceni este atestat documentar la 8 martie 1682 pe un act de la Iancu-Sasu Voievod, vatra satului mutându-se în jurul anului 1850 pe terasa superioară a Siretului.

Satul Hancea îşi trage numele de la un han boieresc înfiinţat în jurul anului 1650.

Satul Corocăieşti a luat naştere în jurul anului 1700, vatra satului mutându-se pe terasa superioară a Siretului.
Comuna Vereşti a luat fiinţă în anul 1926 prin reunirea satelor Vereşti şi Bursuceni, ce aparţineau comunei Dumbrăveni, cu satele Hancea şi Corocăieşti ce aparţineau de comuna Fântânele.

Până în anul 1968, comuna Vereşti facea parte din raionul Botoşani, iar prin reorganizarea administrativ teritorială a trecut în componenţa judeţului Suceava.

Comuna Vereşti cuprinde 4 sate: Vereşti, Hancea, Corocăieşti, Bursuceni. În cazul localităţilor Vereşti şi Hancea vatra satului s-a dezvoltat în lungul DJ 290, deo parte şi de alta a acestuia, paralel cu calea ferată şi cu râul Suceava, satul Hancea aflându-se în continuare spre sud şi formând un corp comun cu Vereştii, motiv pentru care sunt tratate ca o singură localitate.

Condiţiile de amplasament au condus la conturarea a doua zone construibile: una de-a lungul drumului judeţean, iar a doua peste calea ferată, în partea de est, între DJ 208 B Vereşti – Dumbrăveni şi drumul comunal ce duce la Corocăieşti.

Deşi vatra satului a crescut de la 165 ha la 180 ha prin includerea unei zone agroindustriale, în prezent este necesară mărirea acesteia pentru a cuprinde şi celelalte suprafeţe, cu destinaţie agroindustrială, rămase în extravilan.

Vatra satului Corocăieşti are o suprafaţă de 238 ha, existând zone de extravilan, în general în lungul drumurilor de acces, în care s-au amplasat locuinţe.

Şi în satul Bursuceni, înregistrat cu un intravian de 167 ha, situaţia ste asemănătoare cu cea din satul vecin, dezvoltarea având loc spre sud.

Comuna cuprinde 2.457 gospodării cu o medie de aproximativ 3 persoane pe familie.

Construcţiile sunt în stare bună sau medie în proporţie de 95% cu în marea majoritate cu un singur nivel (95%), din pământ, cu o suprafaţă locuită medie de 70 - 75 mp.

Comuna dispune de electrificare (foarte puţine gospodării nefiind racordate), reţea de apă potabilă (2,8 km existenţi) la care sunt racordate 4 blocuri cu 76 apartamente, spaţii comerciale şi gospodării private, canalizare 1,5 km la care sunt racordate 4 blocuri cu 76 apartamente, spaţii comerciale. Populaţia are acces la reţea de telefonie fixă şi mobilă, reţea cablu TV.

Există tradiţie în artă şi meşteşuguri populare, obiceiuri, dar forţa de manifestare este slabă.

Principala îndeletnicire a populaţiei este în creşterea animalelor şi agricultura. Datorită distanţei mici faţă de municipiul Suceava, dar şi a importanţiei căii ferate care străbate comuna, în zonă s-au dezvoltat activităţi de comerţ şi producţie. În comună are sediul şi funcţionează o instalaţie de mare capacitate de producţie, stocare şi distribuţie a gazului metan (S.C. PROGAS S.A.) , o secţie de producţie de pavele a S.C. SYMMETRICA S.R.L.
Marturii arheologice dovedesc o continuitate de locuire în imediata vecinătate a celor două mari râuri de pe teritoriul comunei, Suceava şi Siretul.

La Bursuceni – Heretcu s-au descoperit fragmente ceramice, chirpici, zgură de fier, fragmente ceramice datând din sec. al. II –lea şi al III-lea e.n.

La Vereşti –Promontoriu din partea de SV a satului s-au descoperit fragmente ceramice datând din sec. Al II –lea şi al III – lea e.n.

Atât la Vereşti, Hancea cât şi la Bursuceni sunt bine reprezentate vestigii ale locuirii feudale.

Comuna Vereşti dispune 2 Cămine culturale, 1 bibliotecă comunală şi 1 bibliotecă şcolară. Acestea îşi propun menţinerea spiritului de cultură în rândul cetăţenilor, mai ales pentru tânăra generaţie.

Pe teritoriul comunei există 8 biserici construite în secolul 20.

În centrul comunei a fost ridicat un monument al eroilor, semn de cinstire a memoriei înaintaşilor căzuţi în luptă.

În comună se organizeză începând din anul 2007 evenimente sub forma „zilelor comunei”, în data de 26 octombrie, iar în fiecare sat organizează mici sărbători populare cu ocazia hramurilor bisericeşti.